Peste 20 de suspecţi au fost arestaţi în Italia, Austria, România şi Slovacia. Grupul a folosit tehnologii avansate, inclusiv AI, pentru a produce documente false pentru spălarea banilor. Activele confiscate au inclus Rolex, aur și bijuterii, criptomonede, mașini de lux (Lamborghini, Porsche, Audi Q8), apartamente și vile. Italia, cel mai mare beneficiar al fondului de redresare economică post-Covid al UE, este anchetată pentru un caz de fraudă suspectat care implică 191,5 miliarde de euro în granturi și împrumuturi. O asociație criminală, care include profesioniști cu experiență în obținerea de finanțare publică, ar fi efectuat fraudă prin obținerea de numerar pentru proiecte inexistente sau exagerate. Grupul a spălat profituri ilegale printr-o rețea de companii fictive din Italia și alte țări europene, folosind tehnologii avansate cum ar fi serverele cloud, cripto-activele și AI pentru a produce documente false. Poliţia financiară italiană investighează cazul şi a identificat tranzacţii suspecte. Organizaţiile criminale din Europa au trecut de la metodele tradiţionale de criminalitate la fraudarea fondurilor UE pentru dezvoltare şi reconstrucţie. Această tendinţă a fost în curs de desfăşurare de peste un deceniu şi a dus la o creştere semnificativă a investigaţiilor privind frauda. În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia ar trebui să asigure că toate acțiunile de recuperare efectuate în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sunt în conformitate cu principiile de bază ale acestui regulament. Agenţiile de aplicare a legii din Slovacia, România şi Austria sunt implicate în operaţiunile de joi pentru a combate această problemă. În 2022, au existat doar 15 investigații privind fraudele legate de fondul de recuperare al Uniunii Europene în fazele sale inițiale. Aceste investigaţii reprezintă aproximativ 15% din toate anchetele de fraudă gestionate de Parchetul European (EPPO). Italia este supusă unui control atent pentru gestionarea fondului de recuperare, având în curs 179 de investigații. În aproape un sfert din cazurile investigate în UE, fraudatorii creează companii false sau mituieşte funcţionari publici.